Portret psihologic II

2f21816d8ed31f0fbc7c1960e70aa3bd

Voia sa afle mai multe lucruri despre mine, sa ma descopere, sa stie ce gandesc, ce simt. Stia ca daca ma va intreba, nu i-as fi spus mare lucru. In general, cand cineva ma intreaba cate ceva despre mine, nu stiu ce sa-i raspund si asta pentru ca sunt o enigma chiar si pentru mine insami. Sunt atat de complicata, incat nici eu nu stiu tot adevarul despre mine. Ce stiu cu siguranta, e faptul ca in interiorul meu se da o lupta continua intre doua parti total opuse.

Asa ca a adoptat o strategie interesanta de a ma descoperi. A trisat!

Hai sa ne jucam putin cu imaginatia. Daca ai putea sa fii un obiect imobiliar, ce ai fi?

Initial, am ras. Dar am continuat jocul si am dat frau liber imaginatiei.
Hmm… cred ca as fi un DULAP. Da, un dulap alb, lucios, mare si foarte incapator. Cu patru usi, o oglinda si multe, multe sertare.  Sa fie cat mai folositor pentru tanarul cuplu. Da, ma aflu in dormitorul unui cuplu.
Cum ai ajuns acolo?
Din dorinta fetei. Isi dorea neaparat un dulap alb, elegant. M-a vazut intr-o revista si m-a comandat. 
Alaturi de mine, in dormitor, se mai afla un pat patrimonial, doua noptiere, fiecare cu cate o veioza, un televizor, un covoras, o comoda cu oglinda si o fereastra cu perdea si draperie. Culoarea care domina este albul! E curat in camera, totul pare sa fie la locul lui. 
Cate ceva despre tine?
In dulap totul este aranjat, la locul lui. Atat fata, cat si baiatul au grija ca hainele sa fie mereu ordonate. Cu exceptia unui sertar. E acolo un sertar in care sunt aruncate cateva lucruri mai putin folositoare si niciodata nu sunt aranjate. Ma incomodeaza… nu da bine alaturi de celelalte sertare in care totul este pus la punct.
Au grija de mine, poate si pentru ca sunt facut dintr-un lemn mai pretentios care necesita o ingrijire mai atenta decat la cele obisnuite. Sunt intr-o relatie stransa cu acest cuplu. Ne intalnim deseori intr-o zi. Au nevoie de mine, asta e clar! Si imi place toata atentia care mi se acorda.
De ce esti cel mai atras, tu, dulapule?
Dintre toate obiectele din camera, cel mai atras ma simt de comoda aceea. Mi se pare geniala si atat de folositoare unei femei. Acolo sta frumusetea! Practic, ajuta la infrumusetarea unei femei. Imi place, nu-mi pot lua ochii de la ea.
E ceva care sa te deranjeze in camera?
Ahh… – am ezitat.
Cea mai mare temere?
Imi e teama ca intr-o zi se vor plcitisi de mine si vor vrea sa ma inlocuiasca cu un alt dulap… Imi e teama ca, intr-o zi nu-mi vor mai acorda aceeasi atentie… Imi e teama sa nu ma intorc de unde am venit.
De ce crezi asta?
Pentru ca, in timp, sunt convinsa ca lucrurile nu vor mai fi la fel de roz ca la inceput… Odata cu trecerea timpului, vor aparea si problemele in cuplu, stresul, mai multa munca… iar ingrijirea mea va fi ultimul lucru la care s-ar mai gandi ei… si daca nu o sa mai fiu ingrijit, nu voi mai arata la fel de stralucitor si atunci, probabil,  vor vrea sa ma schimbe cu un altul nou, mai stralucitor. Si cel mai trist e faptul ca eu nu as avea cum sa impiedic acest lucru. Totul depinde numai si numai de ei.”

Mare mi-a fost uimirea cand, dupa toata povestioara asta a mea imaginara, a reusit sa ma descopere cu adevarat… cine sunt, cum sunt, ce imi place, ce nu imi place, calitati, defecte, temeri si altele!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s